Diferenta dintre ignorant si ignorat!? O litera. Google o vede…

idiot

idiot, ideolog, idealist… asemanari si diferente! Google le percepe!

De multe ori, când încep o nouă lucrare de optimizare SEO și intru mai în adâncul site-ului pe care-l am în lucru, ajung să-mi pun întrebarea: cum de este posibil să faci asemenea greșeli? Și, de fiecare dată, îmi propun să scriu un text pe tema bazaconiilor pe care le-am găsit. Măcar pentru ca alții să nu repete erorile. Dar, mă iau cu altele și uit sau pur și simplu n-am timp. Acum însă, mă simt grozav pentru că am descoperit răspunsul pentru care unele firme de web design fac niște site-uri care parcă ar fi desene de copii de la grădiniță. Mă rog, este o explicație. Sau, dacă vreți, doar una dintre variantele de răspuns posibile. Cel care a făcut site-ul a învățat html după ureche! Asta e, asta trebuie să fie explicația, iar mie nu-mi vine să cred că astfel de oameni încă mai rezistă pe piață…

Ca să aveți o idee despre felul în care Google vă citește paginile de internet trebuie să citiți acest text până la capăt.

Să luăm un exemplu și veți începe să înțelegeți ce vreau să spun. Dacă în codul sursă al site-ului avem in cadrul unui paragraf de text <b>test de scriere</b>, asta înseamnă că browser-ul va afișa test de scriere adică niște cuvinte îngroșate, boldate, sau mai groase, cum zic unii! Eticheta de bold este destinată doar formatării textului. Dacă avem <strong>test de scriere</strong> browser-ul va afișa cam același lucru, adică omul care se uită la monitor și citește o pagină de internet nu va face nicio deosebire între felul în care este scrisă pagina în primul caz sau în al doilea. Nu va face pentru că nu poate, și nu va putea pentru că nu va ști că trebuie să facă vreo deosebire, pur și simplu pentru că el vede același lucru în ambele situații, respectiv niște cuvinte scrise cu bold-uri.

Ca să vă complic puțin viața, vă spun că dacă avem <h4>test de scriere</h4> obținem pe ecran un rezultat absolut identic în ceea ce privește mărimea și grosimea literelor! Super, nu!?

Ei, acum, trebuie să știți, cei care aveți noțiuni de html sau măcar vă interesează chestiunea, căci altfel nu ați fi pe site-ul meu, că în variantele de mai sus se produce o diferențiere în ceea ce privește distanța dintre rânduri, că dacă avem eticheta <h4> se va produce o spațiere. Va crește distanța dintre rândul unde este eticheta și rândul următor, unde presupunem că avem paragraful de text. Eticheta <h4> asta și înseamnă, că este un titlu de rangul 4. Cum aveți titluri la lucrările de licență, de exemplu: titlu, subtitlu, titlu 2, subtitlu2, ceva asemănător cu formatarea din programul word sau open office. Pentru asta sunt și făcute, să producă o formatare a textului iar în html mai dau și niște indicații despre conținutul paginii.

Bun. Ați întâlnit oameni care pentru a face un cuvânt să apară la mijlocul rândului pun înaintea lui la spații goale de te înnebunesc și nu aleg opțiunea de aliniere la centru? Așa-i că sunt enervanți? Sau ca să crească mărimea textului la titlu nu aleg opțiunea head a programului ci aleg doar un font cu o mărime mai mare? Sau fac distanța dintre rânduri mai mare doar apăsând de mai multe ori enter, ca la mașina de scris mecanică, dai de mai multe ori din manivelă…

La paginile de internet când întâlnești așa ceva te apucă damblaua! Este inutil să faci o formatare de text așa cum vrei, așa cum ți se pare ție că e bine și cum de fapt vezi tu pe monitorul tău. Absolut inutil. Muncă în zadar și fără rost și, mai ales, dăunătoare, veți înțelege asta mai jos.

Cum vede Google codul sursă html?

În primul caz, cel cu eticheta bold, va înțelege că este vorba despre o formatare a textului și va trata informația ca atare, adică fără mare importanță asupra conținutului. La eticheta strong se schimbă situația, documetația html spune că această etichetă se folosește în cazul în care este vorba despre lucruri importante pentru utilizator. Dacă includem un text între etichetele strong atunci Google va citi că acolo este ceva important! Dacă avem eticheta h4 suntem în situația ierarhizării unui text cu titluri și subtitluri. Complet altceva!

Deci, în fiecare caz, noi, utilizatorii din fața monitorului vedem același lucru, dar Google citește lucruri distincte pentru fiecare situație. Și unde mai pui că web designer-ul a dorit cu totul altceva! Sau, ca să vă zăpăcesc de tot, toate particularitățile de afișare mai pot fi schimbate și cu un fișier extern de tip css, respectiv „cascade style sheet”, iar în cazul acesta harababura este completă. Așa credeți? Harababură iese doar dacă regulile nu sunt repectate, iar în cazul acesta Google pur și simplu vă ignoră sau vă penalizează site-ul.

Ce am vrut să spun de fapt cu acest text? Că poți pierde timp prețios în care mai bine ai face altceva decât să corectezi greșelile unui începător. Nu am nimic cu începătorii, toți am fost și vor fi mereu alții. Important este însă ca aceia care-i supervizează să nu fie începători. Aici este ideea! Căci dacă ai angajați începători și vinzi cuiva un site făcut de aceștia, fără ca tu să-l fi controlat în prealabil, înseamnă că și tu ai mentalitate de începător. Iar acest lucru se compensează în viața reala printr-o politică de marketing agresivă, ceea ce deranjează pe toată lumea, gândiți-vă doar la reclamele puse în momentele cele mai fierbinți la un film văzut la tv.

Marketingul devine agresiv pentru lucruri de proastă calitate, căci altfel nu poți obține lucrări! Lucrurile proaste se vând doar prin minciună sau preț mic…

Uneori, pentru că nu mai sunt dispus să fac muncă de chinez bătrân pe bani de nimic îmi spun că nu mai iau orice comandă. Dar, de cele mai multe ori, proiectul acela îmi place și îl tratez ca pe unul propriu și mă ambiționez să-l duc la bun sfârșit. Și uit de bani…