Optimizare SEO Timisoara
blog: opinii, comentarii, articole...


Copywriting pentru site-ul meu. Reguli, sfaturi, idei

SEO Timisoara copywriting Copywriting pentru site-ul meu. Reguli, sfaturi, idei...

Să faci copywriting pentru tine însuți este una dintre marile provocări. Pentru toți cei care scriu un blog sau un site de prezentare apar câteva dileme. Dacă nu de la început, cel puțin de la un moment dat fiecare va căuta să-și lămurească unul din aspectele de mai jos.

  • Cât de mare să fie textul;
  • Topica titlurilor și a propozițiilor, folosirea keyword-urilor;
  • Lungimea propozițiilor, a frazelor, a fragmentelor de text;
  • Să scrii cu diacritice sau fără;
  • Mărimea literelor, distanța dintre linii, în general formatarea textului;
  • Cum se scrie pentru a pune în evidență un keyword.

De ce ne-ar interesa aceste detalii!? Da, o întrebare bună. Eu cred că ar trebui ca fiecare copywriter, să aibă în minte un set de reguli. De exemplu acesta pe care vi-l fac eu mai jos. (Demult doream să scriu un astfel de text. Acum însă s-a ivit un bun prilej, aveți detalii în continuare.)

Reguli pentru copywriting

Am convingerea că printre cititorii mei nu se găsesc doar furăcioși. Adică acele persoane care citesc în fugă și cu un singur scop, respectiv să mai fure o idee (facilă, rapidă și ușor de pus în practică) despre cum să-și optimizeze site-ul. Am, cu siguranță, cititori care sunt onești și știu să scrie românește.

copywriter SEO Timisoara
Într-una din redacțiile pentru care am lucrat. Tocmai îmi cumpărasem o drujbă…

Marea problemă a acestor cititori ai mei, adevărați, aceia pentru care cratima și virgula nu sunt elemente de decor, este aceea că (totuși) nu știu să scrie. Credeți că glumesc? Nu.Vorbesc chiar foarte serios.

Ca să înțelegeți ce vreau să spun trebuie să plecați de la o realitate. Să scrii un site nu-i totuna cu a scrie literatură. Nu-i totuna cu a scrie un articol științific. Vă spun și de ce. Când scrieți aveți în minte cititorul pe care-l doriți. Logic. Dar închipuiți-vă că acest cititor, ca să afle despre scrierea dvs. se duce la bibliotecă. Și cere bibliotecarei: „vreau o lucrare care să conțină…” ce scrieți dvs. Adică mostra de copywriting pe care ați produs-o.

Bibliotecara, fată deșteaptă și cu studii, nu degeaba se fac cursuri de specializare în biblioteconomie, va ști exact ce să vă dea. Dar numai după ce-i dați cele câteva detalii. Așa, în funcție de valoarea, prestigiul sau acuratețea lucrării dvs. va ajunge textul la cititor. La fel se întâmplă și pe internet. Doar că bibliotecara este de această dată o gașcă de programatori cu numele de Google.

Vă spun de la început, chiar dacă printre ei se află și oameni care au studii de lingvistică, toata treaba asta a bibliotecarei o fac niște programe. Web crawlere dacă vreți. Toate informațiile (pe care le folosește o bibliotecară) sunt luate în primul rând din conținutul textului dvs. Cu tot ceea ce conține el. Adică text, titluri, paragrafe, lungime text, etc. Și începem prezentarea regulilor.


Cât de mare să fie textul

Scrieți cât vă cade bine. Cât vă trebuie ca să vă exprimați. Dacă scrieți mai mult înseamnă că oferiți mai multă informație. Nu încercați să păcăliți, să înșirați cuvinte, să repetați fraze oarecum asemănătoare. Doar ca să lungiți un text!? Sunteți depistați, vă asigur.

În peste 25 de ani de presă scrisă m-am lovit mereu de treaba asta. Trebuia să scriu mereu „la gaură”, adică în ziar aveam rezervat un anumit spațiu. Și mă enerva la culme, consideram că mă împiedică să creez. Însă, în cele din urmă mi-a prins bine. Veți observa și dvs. că dacă sunteți obiectiv veți scrie atât cât e nevoie.

Există tot felul de studii, că 350 de cuvinte, 1000, 2000 de cuvinte. Câte-i convin lui Google? Este greu de spus, nimeni nu știe exact, sunt doar presupuneri și presupuse cercetări. Cert este doar că dacă scrieți mai mult aveți șansa să transmiteți mai multă informație. Asta contează.

Topica, titluri, keyword-uri

Un keyword este un așa numit cuvânt cheie, cel pe care se presupune că-l inserați în text pentru ca după el să vă găsească Google. Care, la rândul lui, să indice textul dvs celor ce caută după keyword. Vă sugerez să plasați keyword-ul în titlu. Cât mai în față. Apoi, la începutul unui paragraf. Să-l mai plasați de câteva ori. Atenție însă, nu-l aruncați cu lopata, cum se spune. Folosiți-l cât mai natural cu putință.

Un uz exagerat de keyword-uri are efect contrare, se numește super-optimizare. Adică înseamnă că scrii pentru motoare de căutare. Nu cădeți în capcana asta!

Titlul nu-l faceți lung. Nu mai mult de 60 de caractere. Sugestia mea. Priviți și din imaginea de mai jos cât de mult indexează Google dintr-un titlu. Deci, dacă puneți keyword-ul peste 60 de caractere nu o să conteze… Nu-l vede!

copywriting snippets
Observați din aceste snippet-uri că titlul nu poate fi prea lung. Nici descrierea articolului…

Vă recomand să nu scrieți propoziții cu mai mult de 20 de cuvinte. De asemenea, corpurile de text să nu treacă de 300 de cuvinte. Dacă așa vă iese, puneți subtitluri.

Dacă propozițiile sunt mai scurte textul este mai inteligibil. Se citește mai ușor. Dacă folosiți corpuri de text de 290-300 de cuvinte veți putea ordona mai bine informația. Cititorul găsește mai ușor ce-l interesează.

Texte cu diacritice sau fără?

Mie mi se pare un nonsens discuția asta. Adică dacă scrieți în românește este logic să folosiți caractere românești. Însă, fiți siguri că Google înțelege și dacă scrieți românește fără diacritice. Marea problemă va fi însă a cititorului. Pentru că nu e totuna a vinde „pături” sau „paturi”, a avea două „fete” sau două „fețe”!

Google va arăta dacă textul dvs este în limba română (și) după alte indicii.

Mărimea literelor, formatarea textului în ansamblu

Sunt aspecte foarte importante dar de care nu trebuie să vă pese în faza de creație propriu-zisă a textului. Pentru că de ele depinde clasificarea textului ca fiind pentru dispozitive mobile sau nu. Este treaba programatorului să se ocupe de asta. Adică dacă liniile sunt prea apropiate, fonturile au mărime prea mică, există riscul ca la atingerea unui link să obțineți ceva aiurea.

În general Google vă avertizează dacă aveți astfel de erori.

Cum punem în evidență un keyword

Revin la keyword. Tocmai pentru a sublinia importanța acestuia. Aș vrea să priviți keyword-ul ca pe o noțiune, nu ca pe un cuvânt în sine. Tratați noțiunea aceasta ca pe un substrat, ca pe ceva despre care se vorbește și fără a fi rostit. Folosiți sinonime, cuvinte asemănătoare, conjugări, articulări.

Un keyword este plasat în textul dvs și dacă faceți trimitere către un alt articol care este limpede că tratează tema respectivă.

cioban foto SEO Timisoara
Cioban de pe Valea Cernei – imagine de Matei Bîtea de la SEO Timisoara. Personajul din fotografie ar putea fi unul dintre subiecții unui proiect la care lucrez acum. Un site despre piele, cosmetologie, aging si cum evităm îmbătrânirea pielii.

Copywriting pe articol științific. Studiu de caz

Știu că dacă veți scrie pentru web veți avea convingerea că vă știrbește din personalitate. Nu este chiar așa, doar o să vă reorientați puțin. O să vă gândiți la propriul dvs interes, acela de a fi găsit de Google. De a avea șanse să ieșiți mai repede și mai bine „în față”.

Să scrii pentru web, cu timpul, va deveni o adevărată tehnică. Nu este artă, nu este știință, este SEO. Adică un instrument prin care veți exploata preferințele (și chiar slăbiciunile) motorului de căutare. Fiți deștepți! Dacă Google vrea într-un anumit fel, dați-i așa și oriwntați cititorul spre ceea ce doriți dvs.

Mai jos am să arăt două variante ale aceluiași text. Una este cea scrisă de Anca Dragomirescu, cealaltă este cea pe care i-am sugerat-o eu. Nu am alterat conținutul, ci doar l-am pus sub o altă formă, mai ușor inteligibilă de către Google.

Și vă recomand să-i cumpărați cartea. În curând va fi disponibilă pe https://estifrumoasa.ro

Ce are gravitația cu îmbătrânirea pielii ?

Îmbătrânirea cutanată este una dintre cele mai discutate teme ale actualității, în domeniul medico-farmaceutic, cosmetic și al biotehnologiilor. Acumularea de cunoștințe privind etapele sale patogenice, a făcut posibilă și găsirea de tratamente eficiente pentru stoparea sau întîrzierea acestor procese ireversibile.

Astăzi cunoaștem care sunt verigile patogenice ale agingului cutanat. În principiu, îmbătrânirea pielii cuprinde două componenete majore, care pe parcursul vieții se influențează reciproc:

Îmbătrânirea intrinsecă, numită și crono-indusă, a cărei derulare depinde de factori genetici, constituționali (caracteristici personale). Ar fi suficient să amintim în acest sens faptul că, prin determinism genetic, fiecare specie din regnul animal are o anumită speranță de viață, aproximată pentru om la valoarea de 100 ani. Există și un concept al ceasului biologic, care explică cum procesele biochimice de biosinteză, ca și diviziunea celulară în diverse țesuturi (deci și în organul cutanat), cu trecerea anilor, încetinește.

Îmbătrânirea extrinsecă a pielii, având drept componentă majoră foto-îmbătrânirea (agingul indus de radiația UV), căreia actualmente i se adaugă îmbătrânirea indusă de stres, de cădură, e-poluare și de fumat.

Această clasificare a fost cercetată până la nivel de enzime dermice litice de tip MMP, telomeri cromozomiali (pierderea lor odată cu trecerea anilor), procesul de glicare a colagenului (cu implicita rigidizarea sa), ca și reacțiile în lanț declanșate de radialii liberi toxici de oxigen, etc.

Dar atunci când vine vorba despre aspectul clinic al îmbătrânirii, uităm adesea că unul dintre cei mai mari dușmani ai noului tablou clinic este chiar GRAVITAȚIA. Da, gravitația face ca excedentul cutanat, rezultat din instalarea laxității tegumentare (deprecierea rețelei de colagen și a altor structuri de susținere) să ducă la aspectul de față căzută (ptoză facială), la care i se pot asocia și alte semne, cum ar fi ridurile gravitaționale (ridul palpebro-malar și cel nazo-genian).

Constatările cercetătorilor nu se opresc însă aici. Prin mâini nevăzute, ereditatea face ca să existe tipare și similarități ale ridurilor gravitaționale, transmise pe două generații (mamă – fiică). Specialistul în chirurgie plastică Marlene Sue Fen See și colaboratorii, în lucarea Age- and Gravity-Related Changes in Facial Morphology: 3-Dimensional Analysis of Facial Morphology in Mother-Daughter Pairs, susține că tehnica analizei tridimensionale, odată implementată, va putea duce la o bună înțelegere a mecanismelor îmbătrânirii faciale și a secvenționalității acestora.

Îmbătrânirea pielii și gravitația. Despre aging

Îmbătrânirea cutanată este o temă actuală în domeniul medico-farmaceutic, cosmetic și al biotehnologiilor. Acumularea de cunoștințe privind etapele sale patogenice a făcut posibilă găsirea de tratamente eficiente. De tehnici și metode pentru stoparea sau întîrzierea acestor procese ireversibile.

Astăzi cunoaștem verigile patogenice ale agingului cutanat. În principiu, îmbătrânirea pielii cuprinde două componenete majore. Acestea se influențează reciproc pe tot parcursul vieții.

Îmbătrânirea intrinsecă, numită și crono-indusă

Este un proces a cărui derulare depinde de factori genetici, constituționali (caracteristici personale). Ar fi suficient să amintim în acest sens faptul că, prin determinism genetic, fiecare specie din regnul animal are o anumită speranță de viață. La om, aceasta este aproximată la valoarea de 100 ani.

Ceasul biologic – concept care explică încetinirea proceselor biochimice de biosinteză. Ca și diviziunea celulară în diverse țesuturi (deci și în organul cutanat), cu trecerea anilor.

Îmbătrânirea extrinsecă a pielii

Are drept componentă majoră foto-îmbătrânirea; agingul indus de radiația UV. Ei i se adaugă îmbătrânirea indusă de stres, de cădură, e-poluare și de fumat.

Această clasificare a fost cercetată sub aspectele privitoare la:

· enzimele dermice litice de tip MMP;

· telomeri cromozomiali, respectiv pierderea lor odată cu trecerea anilor;

· procesul de glicare a colagenului cu implicita rigidizare a sa;

· reacțiile în lanț declanșate de radialii liberi toxici de oxigen.

Când vine vorba despre aspectul clinic al îmbătrânirii, uităm că unul dintre cei mai mari dușmani ai noului tablou clinic este GRAVITAȚIA. Ea face ca excedentul cutanat, rezultat din instalarea laxității tegumentare (deprecierea rețelei de colagen și a altor structuri de susținere) să ducă la aspectul de față căzută, (ptoză facială). Acesteia i se pot asocia și alte semne. De exemplu, ridurile gravitaționale (ridul palpebro-malar și cel nazo-genian).

Constatările cercetătorilor nu se opresc însă aici. Prin mâini nevăzute, ereditatea face ca să existe tipare și similarități ale ridurilor gravitaționale. Tipare transmise pe două generații (mamă – fiică). Specialistul în chirurgie plastică Marlene Sue Fen See și colaboratorii lui susțin un lucru interesant. Astfel, în lucrarea Age- and Gravity-Related Changes in Facial Morphology: 3-Dimensional Analysis of Facial Morphology in Mother-Daughter Pairs, ei se referă la tehnica analizei tridimensionale. Afirmă că aceasta, odată implementată, va putea duce la o bună înțelegere a mecanismelor îmbătrânirii faciale. De asemenea și a secvenționalității acestora.

About Matei Bitea

Am fost jurnalist. M-am retras. Sunt freelancer și mă ocup de SEO. Scriu și fac site-uri...