Orice algoritm influențează căutările Google. Determină schimbare. Se spune că ei au puterea de a aduce fericirea. Schimbarea te face fericit. Oare!? (Întrebați-i pe cei cărora li se prăbușesc site-urile după o schimbare a celor de la Google.) Care ar fi legătura dintre senzația de fericire de pe internet și viața reală? Altfel: există vreuna? Fericirea din mediul online are vreo legătură cu sentimentul pământean?
Spre deosebire de viața reală, în online, ca să fii fericit trebuie doar să exiști. Să ai conturi de e-mail, să ai un site, un blog, să fii pe o rețea socială. Cu cât ești mai vizibil, cu atât ești mai fericit. E altfel decât în viața reală, unde poți trăi mult și bine fără a atinge bucuria, darmite fericirea.
Vă propun o scurtă incursiune în lumea schimbărilor Google. A algoritmilor. A felului în care se construiește SERP-ul și cum ajungi să fii fericit.
Cea mai mare schimbare este Google însăși
Ca să înțelegeți revoluția pe care au introdus-o Sergey Brinn și Larry Page (fondatorii) ar trebui să vă spun cum se făceau căutările înainte. Când ca să găsești ceva intrai în Yahoo sau Lycos și te uitai la ce-ți oferă ei. Iar acestea, printre primele motoare de căutare, arătau ce doreai tu să arăți. Tu, ca proprietar de site.
Pe atunci, pe la sfârșitul anilor 90 și chiar încă destul prin anii 2000, traficul era doar trafic și atât. Nu exista noțiunea de organic sau plătit. Mă rog, nu în România. Aproape totul se construia pe bază de spamm.
Dacă doreai să fii găsit trebuia să-ți asiguri trafic. Cu cât erai mai vizitat, cu atât stăteai mai bine în căutări. Mă refer la Yahoo, de exemplu, dar și Google a fost destul de mult tributar traficului cantitativ. Cel puțin în anii săi de formare.
Cum se făcea trafic. Spammerii…
De exemplu, aveai un site care vindea pantofi. (Magazinele online erau ceva diferit de ce este astăzi.) Webmasterul băga în codul sursă al paginii cuvinte de genul „sex” „pițipoance” și ce mai era la modă pe atunci. Or, oamenii au fost întotdeauna parșivi și ascunși. Cei care aveau la birou o conexiune de internet, în pauzele dintre sarcinile de serviciu trăgeau cu ochiul la lucruri interzise. Nu era niciun script, niciun algoritm al celor de la Google care să monitorizeze treaba asta.
Căutau pițipoance iar motorul de căutare asta le dădea. Pagini în care se găsea cuvântul acesta. Paginile cu pantofi, cu imobiliare, toate erau pline de texte invizibile, de linkuri ascunse. Vizitatorul onest, dacă ajungea la pantofi, era posibil să nu-i intereseze, dar site-ul cu pantofi făcea trafic. Dacă era un vizitator care umbla după site-uri pentru adulți, acesta era prețul plătit. Să facă trafic site-ului cu pantofi sau hotelului sau fabricii de mobilă. Intra, vedea că nu-s femei și pleca mai departe.
Or traficul acesta se contoriza și ajuta site-ul cu keyword-uri ascunse să crească în rândul concurenței. Se plasa înaintea altor site-uri cu pantofi.
Când site-urile erau făcute de șemecheri…
Așadar, un webmaster „deștept” scria pe un site cu pagini albe, cuvinte cu litere albe care nu aveau legătură cu conținutul site-ului dar făceau trafic. Metoda se numea text invizibil. În acest text invizibi se puteau introduce linkuri, acestea erau linkuri ascunse. Mai multe site-uri ale aceluiași brand duceau toate spre aceeași homepage. Același conținut se repeta la nesfârșit.
Era o nebunie cu abundență de cuvinte cheie, cu cât mai multe, cu cât mai ascunse, cu atât reușeai să ridici un site mai sus. Era o goană nebună după url-uri de aur, adică adrese de internet care conțineau cuvinte cheie.
Așa câștigau banii pe atunci cei care se ocupau de web design. Noțiunea de SEO, din perspectiva noastră, de acum, era mai apropiată de termenul de spamm.
Așadar, pot spune că pe atunci, să faci SEO era atât de diferit față de ce este acum încât cu greu se poate închipui. Sfârșitul anilor 90 și primii din 2000 au consacrat noțiunea de webmaster. Adică omul care dirija totul. Trebuia să știi web design, mă rog, să scrii în HTML site-uri pline de spamm. Să faci o mulțime de schimburi de link-uri. Erai de fapt un trișor. Până a apărut noțiunea de algoritm Google.
» Internet archive: Wayback machine; Un proiect interesant care păstrează o parte din vechile site-uri. Un fel de scanfilm, capturi de ecran cu site-urile de altă dată. Nu fiecare site îl vei găsi dar, dacă ai noroc poate dai de o captură a unui site care te interesează. Și vezi cum a fost odată.
Florida; algoritm de după care spunem Google și SEO
Algoritmul de la sfârșitul anului 2003 a avut un impact atât de nimicitor încât a fost numit Florida. După unul dintre cele mai distrugătoare uragane din istoria Americii. Practic, de atunci putem vorbi de Google ca mare putere. Atunci s-a născut SEO de astăzi. Care seamănă cu ce este astăzi.
Am găsit un articol extrem de interesant în arhiva Wayback Machine care descrie foarte bine situația. Explică dezastrul pe care l-au produs Larry Page și Sergey Brin, pe atunci încă în curs de afirmare în comparație cu ceea ce sunt ei azi. Zice autorul, Gord Hotchkiss, ceva de genul: este ca și cum ei ar vrea să distrugă o întreagă industrie de afiliați.
Avea dreptate. Ca să înțelegeți mai bine, lovitura celor de la Google a fost atât de puternică, încât ar semăna cu distrugerea mafiei și birocrației din România. Cred că e bună comparația.
SEO înainte de algoritm Florida. Google după…
Pe vremea aceea industria afiliaților era și ceva de genul: cumpărai un software de la o firmă parteneră și atunci te puneau pe prima pagină. De aceea, algoritmul Florida, cred că a fost și un gest de mare curaj din partea celor de la Google. Pe atunci părea de neînțeles mișcarea lor. Căci, practic, își reduceau și din veniturile lor. Puteau să dea greș, dar se vede că au fost vizionari.
» Cum ajungeai pe prima pagină la Google explic asta în articolul meu „Ambasador de web design. Pe banii mei și promovare pentru alții”
» Alegerea numelui de domeniu. Țepe românești… explicații a ceea ce a însemnat odată să cauți URL-ul de aur. Acum, pentru SEO, este inutil…
» SEO și numele de domeniu? N-au legătură
După algoritmul Florida putem vorbi așadar de o nouă eră SEO. Un alt stil de viață. Regretabil este însă când vezi astăzi oameni care aleargă înnebuniți după un nume de domeniu care să conțină cuvânt cheie. Așa i-au spus lui niște specialiști SEO. Da, nu vă vine să credeți, există însă și așa ceva. Încă…
Durerea comercianților din America, înainte de sărbători, să-și vadă site-urile prăbușite…. a fost imensă! Și de la ce? De la un algoritm Google. Nici nu știau bine ce e aia…
Toți se bazau pe afiliați pentru a dirija traficul spre ei. Nicidecum pe calitățile site-urilor lor. Se spune că Larry Page și Sergey Brin au promis că nu mai fac niciodată schimbări majore înainte de sărbători.
» Poți citi și What Happened To My Site On Google?
