
Wikipedia are legătură cu SEO, o să vedeți mai jos, dar nu cu asta aș vrea să încep. Mi-aș dori ca textul să fie util pentru toți cei care citesc pe internet, tuturor celor care-și completează lucrări, care scriu articole. Vă recomand să nu vă construiți documentații pe baza informațiilor din Wikipedia. Să nu vă bazați lucrările de diplomă, dizertațiile, articolele sau simple justificări având ca sursă de informație textele de acolo.
Este adevărat că Wikipedia reprezintă (pentru mulți) cea mai facilă sursă de informații. Nu știi ceva, pac la Wikipedia, cauți acolo și gata, ai aflat! Puțini dintre dvs. știu însă că această bibliotecă online este plină de informații false. Mai mult, ai mai mari șanse de a obține o informație eronată (sau efectiv o tâmpenie) decât de a te informa corect.
Iar așa-zișii copywriteri, generația ieșită de pe băncile școlii cu mari lacune nu doar în cultura generală ci și în tehnica de dobândire a culturii generale, ei bine, aceștia propagă asemenea unui ecou toate tâmpeniile. Vă spun cu siguranță că am întâlnit cazuri de copywriteri care copiază cuvânt cu cuvânt ce scrie în Wikipedia. Mai mult, ei se ocupă de SEO, ei fac optimizarea SEO cu informații obținute de aici. Și, mai grav, nici clienții acestora nu au idee pe ce prostii dau banii. În fine, să trec la demonstrații, altfel aș părea un postac invidios pe succesul altora…
Eroare și bazaconii în Wikipedia; studiu de caz
Într-una din zilele trecute, pe când lucram la un articol pentru un site, din obișnuință, mi-am aruncat ochii și pe Wikipedia. Să văd ce zic băieții pe tema respectivă, este un obicei vechi din practica de ziarist ce-am fost. (Dealtfel nici nu poți face o documentare temeinică dacă nu consulți toate părțile, așa am învățat eu că se face presa!)
Și iată ce aflu. Că un meșter pietrar care a trăit prin 4.500 AC a supravegheat construcția piramidei lui Keops, care a fost construită cu vreo 2.000 de ani după moartea sa! Remarcabil, zic eu. Mărturisesc că mi-am dat seama știind ce am învățat la școală, la istoria antică, prin clasa a cincea dacă nu mă-nșel. La orele de istorie antică am învățat când au fost dinastiile din Egipt, când s-a construit piramida lui Keops și alte „prostii” de care nu credeam vreodată să am nevoie.
Să știți că nu le-am mai ținut minte datele, doar aproximativ, cam când s-a întâmplat asta. Or, o eroare de 2.000 de ani este ceva ce se vede totuși. Apoi, această informație eronată ar fi putut-o remarca oricine care ar fi fost atent la orele de istorie.
Bun. După ce am văzut eu că Wikipedia-mi servește un meșter care trăiește mai mult decât Matusalem, am zis să văd cine naiba-i meșterul acesta!? Neni Sut Wizart (cică așa-l chema) nu există însă niciunde pe net. Niciunde în afară de Wikipedia. Dar poate mă înșel, căutați-l dvs….
Așa că vă las dvs. concluzia. Merită sau nu să ai încredere în Wikipedia!? Închipuiți-vă că fiul dvs. își face lucrarea de diplomă cu informații luate de aici. Și profesorul îndrumător chiar îi citește lucrarea. Dacă e student la istorie și a scos o gogomănie din asta și este sancționat… nu-i dați cu laptopul în cap? Băiatului dvs., nu profesorului. Întreb și eu, pentru un prieten…
Cine scrie pe Wikipedia, cum apar erorile și cine le preia
Cine sunt autorii articolelor care apar în această bibliotecă online? Așa cum spun responsabilii site-ului, pe Wikipedia poate scrie oricine. În principiu, trebuie să-ți faci un cont. Tot administratorii de site mai spun că există un sistem bine pus la punct de corectare a erorilor. Sincer, mă îndoiesc!
De ce nu dau foarte mulți bani pe cei care supraveghează Wikipedia!? Păi, din motivul pe care vi l-am spus la începutul site-ului. În general sunt puști care n-au noțiuni de cultură generală. N-au ei multe alte noțiuni în afară de copy-paste și forward. O să spuneți că sunt rău, dar după ce am trăit toată viața printre oameni care scriu articole, am pretenția că știu ce vorbesc.
Redau mai jos un exemplu de postare care se vrea de o inteligență și o erudiție menite a ne lăsa cu gura căscată. Însă e un text tradus din limba engleză. Și mai mult, tradus cu picioarele! Cineva care a făcut școală la un nivel normal nu folosește expresii de genul celor din imagine. Nu dau sursa ptr că nu e relevantă, e plin internetul de astfel de capodopere cu titlu de surse de informare.
Informații orientative și la nivel de bârfă
Cam acesta este nivelul și credibilitatea pe care consider că le merită biblioteca online Wikipedia. Și nu numai eu, iar mai jos veți vedea că însăși administratorii pun exact același preț pe informațiile din site. În acest portal plagiatul și caracterul general sunt la nivel de artă.
Maria Grapini, deputata, eurodeputata, a găsit de cuviință copieze cuvânt cu cuvânt, după cum relatează presa din România. Vedeți ce scriu cei de la Recorder despre acest subiect, dar nu numai ei. Maria Grapini a scris o carte folosindu-se de texte preluate de pe Wiki. Sincer, am căutat și eu romanul de amor al doamnei, dar nu l-am găsit. Poate mi-l va scoate viața-n cale, vreodată…
Wikipedia folosită ca mijoc de manipulare și propagandă
Sunt deja arhicunoscute „pățaniile” unor politicieni care s-au trezit că pe site apar informații caraghioase sau false despre ei. Nici nu citez vreun caz, nu merită să le pomenesc numele.
O să vă dau însă referință un articol din Playtech din care aflăm că rușii plănuiesc eliminarea bibliotecii acesteia din viața lor. Vladimir Putin crede că bârfele din Wikipedia fac mai mult rău decât bine poporului rus. Însă mult mai puțin decât comunismul sau stalinismul, aș adăuga eu. Dealtfel, cred că nici liderul nord corean nu e mai breaz, ba mai mult, acolo nici nu sunt conexiuni de internet. Controlul bârfelor și al internetului în general sunt de fapt politici de stat. Observați ce se întâmplă în China, în Iran…
Biblioteca online este plină de erori fundamentale
Faptul că articolele din Wikipedia sunt pline de erori fundamentale este deja recunoscut la nivel internațional. De exemplu, un studiu al Universității Statului Pennsylvania și publicat în SCI-News, realizat în 2012 ce-i drept dar avem motive să credem că inteligența omului nu a evoluat semnificativ de atunci și până acum în 2019, a demonstrat că articolele din Wikipedia sunt 60% pline de erori fundamentale. Rețineți 60%, iar asta înseamnă majoritatea. Și nu erori că nu este o cratimă sau numele proprii au ajuns cu literă mică sau scrii taur cu doi de „u”, nu, este vorba de erori fundamentale!
Bun, și ca să vă demonstrez ceea ce spuneam la începutul textului, că vajnicii noștri tineri jurnaliști nici măcar atât nu pot să facă, să scrie un text din capul lor, cu atât mai mult să-l și traducă omenește, vă rog să priviți captura de mai jos. Ea este luată de pe site-ul Antena 1. Observați că au limbajul demn de Viorica Dăncilă…
–––
Apoi, cu titlu de informație, articolul respectiv (al celor de la Penn State) a fost preluat de mare parte din publicațiile online din România. Contribuția fiecărei redacții a fost doar să-l traducă aproape mot-a-mot. Mă rog, fiecare a înțeles altceva din mot-a-mot-ul ăsta….
SEO și Wikipedia
Una din problematica controversele legate de portal este tocmai cea care-i interesează pe IT-iști. Nu chiar pe toți, aceia care se ocupă de copywriter și SEO. Adică: dacă în articolele pe care le pui în site-ul propriu faci referiri la informațiile din Wikipedia, e bine sau rău?
O altă întrebare: dar dacă de pe Wikipedia vin legături spre site-ul meu, cât mă ajută pe mine chestia asta? Din punct de vedere al SEO, evident.
Deci, esența, ce vor să știe toți cei preocupați de SEO, de optimizarea site-urilor în general e cum să facă să profite de linkurile spre și dinspre Wikipedia. O chestiune, am spune, de mare importanță. Recunosc, și eu sunt atent la aspectele astea, că doar din SEO trăiesc.
Încredere și relevanță
Wikipedia este un site, un portal, o comunitate, spuneți-i cum vreți, tot mai relevantă în mediul online. Este din ce în ce mai folosită de o mare diversitate de oameni. S-a ajuns ca la anumite căutări pe Google, la anumite chestiuni, printre primele rezultate afișate de Google să fie și ceva din Wiki. Oricum, să conteze, să fie acolo printre primele rezultate și niște legături spre biblioteca online.
„Ieșirea în față” a paginilor Wiki se datorează felului în care acestea sunt ordonate. În mod sigur nu putem să spunem că Wikipedia este un site foarte bine optimizat SEO. Nu-și bat ei capul cu așa ceva. Deci SEO iese din discuție, deocamdată. Unele aspecte apar primele pentru că așa lucrează Google, el scoate în față ce este relevant la un moment dat, ce se caută, ce vor oamenii să afle, spre ce se duce traficul la un moment. Nu neapărat ce este adevărat. Totul depinde și de gusturi.
În ierarhizarea rezultatelor căutărilor are o importanță însemnată trendul de la un moment dat. Rendințele cum s-ar spune.
De exemplu, vedeți pe Youtube, care aparține tot de Google, funcționează tot după mintea lor. Nu credeți că o manea cu Salam dacă ar avea mai multe vizualizări ar apărea în fața celor de la Beatles? Sau, opriți difuzarea de Beatles și dați Salam. (Mă rog, interzicerea celor de la Beatles ar trebui să dureze zeci de ani…) Să vedeți cum englezii vor ieși din istorie și din căutările Google.
Totul a-nceput cu MattCutts
Eu, în urmă cu câțiva ani, văzusem un clip video cu Matt Cutts care se referea exact la această problematică a link-building-ului cu Wikipedia. Zicea ceva de genul: „Păi dacă utilizatorii noștri caută surse demne de încredere, de ce să considerăm Wikipedia ceva ok din punct de vedere al informației?”
Logic. Înseamnă că nu câștig nimic dacă bag în articolele mele legături spre Wikipedia, pentru că nu este o sursă demnă de încredere. S-a schimbat ceva între timp? Nu. La fel ca și atunci poate contribui oricine la publicarea de informații în bibliotecă. Fără să exagerez, un paznic de noapte, care n-are ce face, dacă are un laptop la îndemână poate să publice articole despre fizica cuantică, despre tendințele în cinematografie, lumea subacvatică, etc. Îl împiedică oare cineva? Nu. Dacă e isteț nu-și dă nimeni seama că fizicianul nostru este paznic de noapte. Doar aceia care știu fizică, artă…
Dar nu înseamnă că dacă ești paznic de noapte ai informații despre mișcarea electronilor de pe ultimul strat. Că dacă ai strecurat o greșeală fundamentală ea va fi observată imediat și corectată, da’ de unde! Așadar, logic, veridicitatea informațiilor din Wikipedia nu poate fi garantată!
SEO, follow și nofollow
În HTML există un atribut „rel” (relationship) cu valorile „follow” și „nofollow”. Adică urmărește sau nu urmări! Se folosește cam cum urmează. În principiu, dacă aveți o legătură spre un site și plantați atributul cu „nofollow” la linkul spre site-ul acela, îi veți transmite lui Google că să nu se ducă acolo, nu e ceva important. Altfel spus, nu merită, e un site de toată jena, niște informații aiureli…
Dacă atributul are valoarea „follow” atunci asta ar veni cam așa: du-te acolo, merită să vezi, indexează! E foarte fain!
Adică follow și nofollow au valorile de încredere sau neîncredere. Sursă veridică sau nu. Să fie indexată sau nu. Tot așa, web designerii care nu au habar despre semnificația acestor valori, și sunt 90% dintre ei, credeți-mă, le pun după ureche. Și site-ul este sau nu indexat, după cum e întâmplarea…
Link-building cu Wiki
Dacă în articolele din site sau de pe blog puneți linkuri spre articole din Wikipedia o faceți către ceva nesigur. E limpede. Dar invers? Adică dacă vă uitați pe-acolo pe la sursele pe care le găsiți la sfârșitul articolelor veți găsi niște linkuri. Ar fi excelent dacă v-ați face un cont de contributor la Wikipedia și ați posta articole pe care să le documentați cu legături spre site-ul dvs. Așa zic unii care cred că știu SEO…
Realitatea este însă cu totul alta. În anul 2007 Wikipedia adopta politica de nofollow pentru toate linkurile care plecau din articolele sale. Ce însemna asta? În termeni războinici, cu Google evident, că motorul de căutare n-are decât să-și indexeze singur tot ce vrea, să decidă singur dacă o sursă este veritabilă sau nu, dacă este de încredere sau nu. Așa ziceau ei.
Însă pentru publiciști, pentru oamenii care trăiau din SEO, asta era o lovitură. Practic, toată munca lor era pusă sub semnul îndoielii, căci dacă nu apari pe Google, înseamnă că ai un marketing de rahat. Clientul nu știe că e vorba de un conflict între principii, între sisteme și până la urmă între două mari corporații.
Să fiți însă siguri că legătura spre dvs este nofollow. Adică nu prezentați încredere.
Relația cu Wikipedia e ca apa sfințită
Summa summarum, ce poziție trebuie să adopte agențiile de marketing, freelancerii în SEO, publiciștii în legătură cu relația dintre Google și Wikipedia? Un comunicat din septembrie anul acesta al celor de la Google spune că motorul de căutare va trata indicii de nofollow ca pe niște indicii despre locul unde trimite linkul.
Dacă spui că site-ul spre care trimiți este nofollow (adică de neîncredere) atunci, în relație și cu alte elemente, Google va declasa site-ul respectiv. Și invers. Dacă recomanzi să viziteze linkul, există șanse ca locația să fie mai bine poziționată.
Atunci, noi, publiciștii, să tratăm articolele din Wikipedia ca pe surse de încredere sau nu? Să facem sau nu trimitere la ele? (Oricum sunt pline de greșeli…) Să ne luăm după ultima idee ale celor de la Google și să spunem da, acela e bun, acela e o tâmpenie, celălalt e pe jumătate bun? Opinia mea este să nu facem nimic. Să ne vedem de treabă și să ne gândim doar la calitatea intrinsecă a textelor noastre, iar pentru siguranță să evităm a ne încurca prin legături spre Wikipedia.
John Mueller dă răspuns inteligent
Acesta este omul de legătură al celor de la Google cu lumea desingerilor, marketerilor, freelancerilor, SEO. Este analist. El este un fel de om care știe toată politica Google. John Mueller a fost întrebat dacă Google te penalizează când faci o legătură spre Wikipedia. A răspuns scurt: nu! Deși opinia mea este că întrebarea nu a fost bine pusă. Ce înseamnă că te penalizează? Că te retrogradează în locul pe care apari la căutările Google.
Eu aș fi întrebat: e bine sau rău dacă bag în articol un link spre Wikipedia?
Pe de altă parte, vă rog să faceți următorul raționament. Ce părere ați avea dacă lucrarea de diplomă se bazează doar pe surse care nu snt de încredere? Dacă citiți undeva un articol care are drept sursă o bârfă, cum îl tratați? Îi acordați încredere?
Dacă argumentația dvs. despre orice din lumea asta se bazează pe surse care nu au fost verificate, cât de credibil sunteți?
Aceste ultime aspecte sunt luate în considerare de Google atunci când ierarhizează un site, când furnizează o informație. Așadar, evitați să vă raportați la Wikipedia. Citiți de acolo dacă vreți, amuzați-vă sau construiți-vă puncte de plecare. Atât.
Altfel, dacă vă bazați pe informațiile oferite de un site care în proporție de 60% spune bazaconii, nu vă văd bine. Orice ați face cu acele informații.
Post Scriptum:
După ce am terminat acest articol mi-a venit o idee. Ia să văd cum este clasificat de către Wikipedia consorțiul W3C, adică organismul care definește standardele internetului. De unde vine numele de www… Da, Wikipedia îi tratează cu dispreț, adică sunt de neîncredere și le-au băgat un nofollow! Păi să mai încredere în ei?